Discover ME

123
 imagine • CREATE • repeat 

Intotdeauna am considerat ca sunt o persoana care viseaza cu ochii deschisi. Larg deschisi. Magia se intampla de cele mai multe ori daca am muzica potrivita pe fundal. Fara muzica, fara beat, imi e tare greu sa ma adun laolalta. Fie nu-mi gasesc cuvintele, fie starea mea nu e potrivita si fiecare din aceste lucruri ma impiedica sa reusesc sa imi imaginez, sa imi caut ideile si sa le transpun fie online, fie pe hartie.

De mica m-am obisnuit sa am un zgomot de fundal, cateva melodii sau radio care sa mearga neintrerupt in timp ce imi faceam temele sau citeam. In calculator, adunam mii de melodii si liste cu cele preferate in player. Winamp ii zicea, daca mai tine bine minte si, efectiv, il stiam pe de rost. Avea ceva setare pentru schimbat culorile playerului de care eram addicted, incat in fiecare zi il schimbam. Chiar si la scoala, la ora de informatica.

Muzica e combustibilul meu atunci cand creez. In liceu m-am indragostit de desen si imi amintesc cum, cateodata, profa aducea casetofonul si ne punea muzica, in surdina. Tot in liceu, m-am inscris in trupa de teatru, iar profu’, profu alegea cele mai tari melodii pentru piesele de teatru in care jucam. Melodia MUSTAPHA de la Queen am descoperit-o prin clasa a 10-a si inca ma bantuie. In sensul ca inca imi place, nici de cum ca mi-ar trezi amintiri neplacute. Imi aminteste de piesa La mer pe care am jucat-o la AMIFRAN la Arad, la Timisoara si desigur, acasa la Huedin si la Cluj. Am mers cu ea si in Italia si Franta pentru a o juca. Cea mai misto perioada ever, promit!

Acum un an, cand a venit mami in vizita pe la mine, mi-a adus o foaie pe care desenasem un portret SF prin clasa a 11-a. O gagica cu ochii mari, creionata din profil, purtand pe cap un fel de casca si imbracata intr-un costum cu detalii geometrice. Desenul era tras in creion si pe alocuri, am colorat cu verde si albastru deschis. Facea parte dintr-o serie de portrete pe care le desenasem in vacanta cu intentia de a le transforma in postere si a le lipi pe perete, in camera mea. Asa am si facut: le-am desenat, la majoritatea dintre ele le-am colorat pielea, parul, detaliile si au ajuns pe perete, insirate toate frumos.

Cativa ani mai tarziu, mutata la Cluj, departe de tot ce creasem, dar insetata sa incep de la zero, mi-am umplut peretele din dormitor de fluturi. Am luat hartie neagra, am desenat fluturi pe hartie, am decupat minute intregi si i-am lipit pe perete. Si acesta a fost unul din episoade. Anul trecut, imi faceam calendare lunare cu desene pe care le lipeam deasupra biroului la fiecare inceput de luna, iar de cateva luni, de cand am tableta grafica si iPencil-ul, sunt fascinata sa dau viata fotografiilor mele.

Este atat de simplu, iar azi vreau sa te bucur cu una dintre ele. Atat am avut de zis, las povestea neincheiata, deoarece am multe de povestit pe subiectul acesta cu tine.

See you next time! Love,

M

No Comments Yet.

What do you think?

Your email address will not be published. Required fields are marked *

WP-Backgrounds Lite by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann 1010 Wien